Cancerul de san a fost diagnosticat putin mai des la femeile care administreaza contraceptivul oral, decat la cele care nu utilizeaza, si care au aceeasi varsta. Aceasta usoara crestere a numarului diagnosticelor de cancer de sani dispare treptat in decurs ide 10 ani dupa intreruperea utilizarii a contraceptivului oral. Nu se stie sigur,daca diferenta este cauzata de catre contraceptivul oral. Aceasta diferenta s-ar putea datora frecventei mai mari a controalelor medicale, care au permis diagnosticarea mai precoce a cancerului de san.
In cazuri rare a fost raportata aparitia, tumorilor hepatice benigne si, chiar mai rar, a tumoarelor hepatice malignela femeile care utilizeaza contraceptivele orale. Aceste tumori pot fi cauza unor sangerari interne. Adresativa medicului dumneavoastra imediat daca obsevati aparitia unei dureri severe in abdomenul dumneavoastra in timpul andministrarii contraceptivelor orale.
Cel mai important factor de riscal cancerului de col uterin este infectia persistenta cu papiloma virus uman (HPV).Unele studii epidemiologice au indicatca utilizarea indelungata a COC poate contribui in mod sulpimentar la cresterea acestui risc, dar nu exista inca consens referitor la masura in care aceste date pot fi atribuite unor factori de confuzie, de exemplu: screening-ul pentru cancerul de col uterin sau comportamentul sexual inclusiv utilizarea metodelor contraceptive de bariera.
Contraceptivul oral combinat poate avea si efecte benefice pentru sanatate ne legate de efectul contraceptiv:
- menstruatia dumneavoastra poate fi mai putin abundenta si poate dura mai putin.
- riscul de aparitie a anemiei poate fi mai scazut
- durerile menstruale pot sa fie mai putin severe sau pot sa dispara complet.
A fost raportate mai putin frecventa a unor tulburari grave, care apar la femeile, care utilizeaza contraceptive orale cu doza crescuta. Acestea sunt boala benigna a sanului, chisturile ovariene, infectiile pelvine, sarcina ectopica (sarcina in cazul careia embrionul este implantat in afara uterului) si cancerul endometrului (mucoasa care inveleste uterul) si ovarelor. Acestea pot sa apara si in cazul utilizarii contraceptivelor orale cu doza scazuta, dar pana in prezent nu au fost confirmate decat cazuri de cancer endometrial si ovarian.
In tara noastra,carcinomul mamar reprezinta cauza principala de deces in ncazul tumorilor la femei. In vederea prevenirii puteti efectua urmatoarele:
- recurgeti la controale de depistare gratuite;
- puteti face si dumneavoastra controlul sinilor, iar in caz de suspiciuni,adresati-va medicului;
Trebuie sa va pregatiti la intrebarile puse de medic cum ar fi:Cand si unde ati constatat un nodul in san? ,Nodul era dureros la palpare? Cat de mare era? A crescut de atunci? Ati alaptat copii si cat timp? Au existat cazuri de cancer mamar in familie,daca da de ce tip?
In cazul in, care cu ocazia autocontrolului reculat observati ceva neobisnuit,este recomandat ca in cel mai scurt timp sa va adresati medicului.Daca este vorba de un cancer mamar malign, sansele de vindecare intr-un stadiu precoce suntfoarte bune(poate fi si pana la 95%). In cazuri unor dubii privind natura afectiunii,medicul va pote recomanda executarea unor examinari de specialitate cum ar fi:examen cu ultrasunete sau mamografia. Dupa acestea se poate defini tipul cancerului. In caz de cancer se pune problema unui tratament cu raze,cu medicamente sau chirugical,dar acesta depinde de natura si stadiul cancerului.In cazul in care se indeparteaza chirugical sanul,acesta poate fi reconstituit dupa un timp prin chirugie plastica.
Simptomele cancerului mamar,cel mai des intalnite:
- noduli sau retrageri pe pielea sanului,poate sa aiba un aspect de celulita;
- orice mosificare palpabila in san;
- in unele cazuri pot aparea secretie cu sange din sfarcuri.
Cauza si factorii de risc a cancerului mamar:
Cauza exacta a cancerului mamar este inca necunoscuta. Dar din statistici, putem afla multe factori de risc.Dintre bolnavele cu cancer mamar,au o predispozitie ereditara,adica in familie au mai fost cazuri de cancer mamar.
O alta alternativa, destul de frecvent in zilele noatre, este trauma tesutului mamar, lipsa copiilor, prima nastere la o varsta inaintata, o perioada mai scurta de alaptat, tulburarile menstruale…
Majoritatea afectiunilor se intalneste mai des la femeile de peste 40 de ani,dar din pacate sunt cazuri cand boala pote sa apare la varsta mai tanara.
Cel mai important este ca sa efectuam aceste controale pentru, ca cu cat mai repede depistam ceva anormal,cu atat mai mare este sansa sa tratam aceasta boal. Anumite tumori cresc foarte incet si cauzeaza metastaze cand sunt deja foarte mari. Altele cresc mai rapid si se raspandesc. Tumoarea in sine este mai putin periculoasa decat metastazele la oase,plamani si alte organe. Acestea pot fi cele mai chinuitore, dureroase.
Chiar si eu, si multi dintre noi au mai patit, ca sa rupt prezervativul in timpul actului sexual, sau un alt caz; ai uitat sa iei o zi anticonceptionala si inca alte cazuri mai dificile. In concluzie, ne putem proteja , sa nu ramanem insarcinati chiar si dupa actul sexual neprotejat; impotrant este ca trebuie sa actionam destul de repede.
Cu cateva zile in urma mi sa pus urmatoarea intrebare de o fata adolescenta:”Prietenului meu i sa rupt prezervativul in timpul actului sexual. Cel putin asa cred…in momentul in care a terminat a vazut ca prezervativul era spart, iar o parte din el…era pe pat.Ce sa fac acum?”
Recomandarea mea a fost urmatorul: In principiu, exista o tableta care te ajuta sa nu ramai insarcianata, Postinorul, care este foarte eficient in asemenea cazuri. Cu cat il iei mai repede fata de actul sexual, cu atat sunt mai multe sanse sa nu ramai insarcinata. Oricum, trebuie luat pana in 72 de ore (maxim) de la actul sexual si maxim de 2 ori pe an, deoarece are foarte multi hormoni si poate deregla organismul. Iar dupa administrarea postinorului, sa nu te sperii ca iti va aparea un “ciclu artificial”.
Iar in cazul in care o persoana ai anticonceptionale si uita sa ia o tableta din folie va genera urmotoarele probleme:nu o sa aiba protectia pe care il are in cazul administrarii corecte, in consecinta trebuie sa se feresa si prin alta metode. Cea mai buna contraceptie in acest caz ar fi prezervativul, dar unele femei alege folia, care introducand in vagin se topeste pe acesta si formeaza o “bariera”.
Despre acest sindrom se poate vorbi doar in cazul femeilor care au cicluri ovulatorii. Cele care nu ovuleaza (din cauza unei sarcini, menopauza sau administrarea pastilelor anticonceptionale) nu sufera aceste tulburari. Totusi, multe dintre ele au simptome legate de nivelurile hormonale din sange.
Sindromul premenstrual si forma sa mai severa, numita sindromul disforic premenstrual sunt strans legate de sistemul endocrin (hormonal) ce produce hormonii implicati in ciclul menstrual. Deoarece la femei exista un sistem hormonal complex, specialistii nu pot inca spune ca se cunosc in totalitate detaliile sirului de evenimente ce duc la declansarea sindromului premenstrual la unele dintre acestea, dar nu la toate.
Simptomele nu se manifesta in aceeasi masura la toate bolnavele; aceste pot fi:
- -acneea (cosurile)
- -scurgeri ale sanilor la apasarea sanilor sau a mameloanelor
- -schimbari ale tranzitului intestinal
- -umflarea si sensibilitatea sanilor
- -,balonarea, cresterea in greutatesau retentia de lichide -durerea,mai ales de cap, ale sanilor, ale muschilor si articulatiilor, de spate
- -scimbare in comportament cu ar fi: agresivitatea sau atitudine retrasa fata de familie si prieteni.
- -poate sa apare simptome emotionale cu sunt: depresia, tristetea, deznadejdea, furia, iritabilitatea,anxietatea;
- -poate provoca incapacitate de concentrare, scaderea atentiei(mare atentie la fetele adolescente).
Multe femei sufera de sindromul premenstrual, iar consultul de specialitate este indicat in urmatoarele cazuri: simptomele par a fi scapate de sub control sau nu raspund la tratamentul ambulator.POate afecta vaiata personala si a familiala, in aceste cazuri este recomandat un consult medical.
Specialistii care sunt in masura sa diagnosticheze si sa trateze sindromul premenstrual pot fi: medicul generalist, medicul de familie, medicul internist sau un ginecolog.
Indiferent daca medicul de sepecialitate decide si administrarea de medicamente, pacienta ar trebui sa continue cu urmatoarele masuri in perioada premenstruala: sa-si administreze zilnic Calciu si vitamina B6 pentru ca acestea au efecte benefice asupra sistemului hormonal;ar fi bine reducerea stresului, caci acesta poate inrautati simptomatologia; pacienta trebuie sa sa limiteze cantitatile de cofeina, zahar rafinat si sodiu din alimentatie, cel putin pe perioada premenstruala a ciclului;si nu in ultimul rand se pot utiliza de medicamente, precum ainiinflamatoarele nesteriodiene (ex: Aspirina) pentru tratarea durerilor de cap, de muschi si articulatii, de sani si a crampelor.(dar nu este recomandat la persoanele cu care sufera cu boli digestive:ulcere sau gastrite).
Pana in ziua de azi nu sa gasit un tratament care sa fie eficient pentru toate femeile, de aceea se recomanda o colaborare stransa intre paciente si medici care, astfel, sa permita gasirea a mai multor posibilitati de terapie pana ce un a va fi cel potrivit pentru fiecare femeie in parte.Nu se poate preveni aparitia sindromului, dar se pot realiza schimbari in stilul de viata, care sa reduca riscul de apartie a simptomelor severe. De aceea este recomandat ca sa consultam un medic specialist.
Infectiile urinare sunt cauzate de dezvoltarea anormala a agentilor patogeni (cel mai frecvent bacterii), la nivelul rinichilor si,sau al tractului urinar. Unul din factorii care duc la aparitia infectiei urinare, sunt germenii prezenti in intestinul gros, si care ajung in vezica prin uretra. Alti factori, care favorizeaza infectiile urinare pot fi diabetul zaharat, sarcina, constipatia. Tratamentul poate varia de la 14 zile pana la un an. Odata tratate , acestea pot reveni oricand.Ca si denumie, infectia urinara acopera mai multe afectiuni, cum ar fi: la nivel renal (nefrite, pielonefritele, glomerulonefrita), la tractul urinar inferior (cistitele, uretrite, prostatite, epididimite).Cistita este inflamatia vezicii urinare. Acesta se manifesta la femei, din pricina lungimii mici a uretrei, care favorizeaza trecerea rapida a agentilor patogeni din uretra in vezica urinara. Cistita este cauzata de bacterii provenite din zona anala, in special E.Coli(Escherichia coli).O alta afectiune ar fi si uretrita. Acesta este o inflamatie la nivelul uretrei, care se transmite pe cale sexuala. Tratamentul bolnavului si a partenerului sau sexual trebuie intreprins imediat prin administrarea de antibiotice active fata de germene. Inainte este recomandata sa se faca o antibiogarama pentru a afla care antibioti actioneaza mai eficient. Administrarea antibioticelor poate dura 2-3 saptamani.Ca se prevenim aceste neplaceri ar trebuie sa respectam cel putin urmatoarele reguli foarte simple:
- sa consumam suficient lichid pe zi,aprox.1,5 l/zi;
- sa urinam atunci cand simtim nevoia,sa nu retinem foarte munlt timp;
- sa avem o igiena intima corecta;
- sa evitam abuzul de analgezice, pentru ca acestea pot provoca leziuni renale.