Despre acest sindrom se poate vorbi doar in cazul femeilor care au cicluri ovulatorii. Cele care nu ovuleaza (din cauza unei sarcini, menopauza sau administrarea pastilelor anticonceptionale) nu sufera aceste tulburari. Totusi, multe dintre ele au simptome legate de nivelurile hormonale din sange.
Sindromul premenstrual si forma sa mai severa, numita sindromul disforic premenstrual sunt strans legate de sistemul endocrin (hormonal) ce produce hormonii implicati in ciclul menstrual. Deoarece la femei exista un sistem hormonal complex, specialistii nu pot inca spune ca se cunosc in totalitate detaliile sirului de evenimente ce duc la declansarea sindromului premenstrual la unele dintre acestea, dar nu la toate.
Simptomele nu se manifesta in aceeasi masura la toate bolnavele; aceste pot fi:
- -acneea (cosurile)
- -scurgeri ale sanilor la apasarea sanilor sau a mameloanelor
- -schimbari ale tranzitului intestinal
- -umflarea si sensibilitatea sanilor
- -,balonarea, cresterea in greutatesau retentia de lichide -durerea,mai ales de cap, ale sanilor, ale muschilor si articulatiilor, de spate
- -scimbare in comportament cu ar fi: agresivitatea sau atitudine retrasa fata de familie si prieteni.
- -poate sa apare simptome emotionale cu sunt: depresia, tristetea, deznadejdea, furia, iritabilitatea,anxietatea;
- -poate provoca incapacitate de concentrare, scaderea atentiei(mare atentie la fetele adolescente).
Multe femei sufera de sindromul premenstrual, iar consultul de specialitate este indicat in urmatoarele cazuri: simptomele par a fi scapate de sub control sau nu raspund la tratamentul ambulator.POate afecta vaiata personala si a familiala, in aceste cazuri este recomandat un consult medical.
Specialistii care sunt in masura sa diagnosticheze si sa trateze sindromul premenstrual pot fi: medicul generalist, medicul de familie, medicul internist sau un ginecolog.
Indiferent daca medicul de sepecialitate decide si administrarea de medicamente, pacienta ar trebui sa continue cu urmatoarele masuri in perioada premenstruala: sa-si administreze zilnic Calciu si vitamina B6 pentru ca acestea au efecte benefice asupra sistemului hormonal;ar fi bine reducerea stresului, caci acesta poate inrautati simptomatologia; pacienta trebuie sa sa limiteze cantitatile de cofeina, zahar rafinat si sodiu din alimentatie, cel putin pe perioada premenstruala a ciclului;si nu in ultimul rand se pot utiliza de medicamente, precum ainiinflamatoarele nesteriodiene (ex: Aspirina) pentru tratarea durerilor de cap, de muschi si articulatii, de sani si a crampelor.(dar nu este recomandat la persoanele cu care sufera cu boli digestive:ulcere sau gastrite).
Pana in ziua de azi nu sa gasit un tratament care sa fie eficient pentru toate femeile, de aceea se recomanda o colaborare stransa intre paciente si medici care, astfel, sa permita gasirea a mai multor posibilitati de terapie pana ce un a va fi cel potrivit pentru fiecare femeie in parte.Nu se poate preveni aparitia sindromului, dar se pot realiza schimbari in stilul de viata, care sa reduca riscul de apartie a simptomelor severe. De aceea este recomandat ca sa consultam un medic specialist.